Tot ce trebuie sa stim despre somn

Conform studiilor, petrecem, in medie, 26 de ani dormind, dintre care 7 ani ii petrecem, doar, incercand sa adormim. Nu putem trai fara sa dormim. Oricat ne-am stradui sa ramanem treji, corpul induce de la sine starea de somn. Somnul reprezinta o stare fiziologica temporara mediata de creier, care are rolul de a odihni organismul. In timpul somnului, starea de constienta este suprimata, iar functiile organismului sunt incetinite. De asemenea, in timp ce dormim, tesuturile din corp se regenereaza, iar creierul proceseaza informatiile primite in timpul zilei. Practic, somnul ne ajuta sa ne reincarcam bateriile pentru urmatoarea zi. 

Insa, cum apare somnul? De ce visam? Ce tulburari de somn exista si cum putem dormi mai bine? Iata, raspunsurile:

Mecanismele somnului

Somnul este mediat de creier. Hipotalamusul, o portiune a creierului de marimea unei alune, este principalul centru de control a ritmul somn-veghe. Ritmul somn-veghe sau circadian reprezinta ceasul nostru biologic. Nucleul suprachiasmatic care se afla la nivelul hipotalamusului primeste informatii cu privire la lumina perceputa de ochi, regland, astfel, ritmul circadian. Trunchiul cerebral comunica, pentru coordonarea somnului, cu hipotalamusul. Trunchiul cerebral este implicat si in controlul miscarilor corpului in timpul somnului, astfel incat, sa nu reproducem fizic ceea ce visam. 

Talamusul, portiunea care transmite informatii despre simturi catre cortexul cerebral, este inactiv in majoritatea stadiilor somnului. In acest mod, nu mai suntem ancorati in realitate pe timpul somnului. Insa, in timpul stadiului REM, talamusul se activeaza pentru a crea senzatii in timpul viselor. De asemenea, la nivel cerebral, se secreta neurotransmitatorul GABA si hormonul melatonina, care induc aparitia somnului. 

Stadiile somnului

Somnul se imparte in mai multe etape:

• Stadiul 1 non-REM: Dureaza cateva minute si apare la tranzitia de la starea de veghe la starea de somn. Acesta consta in incetinirea miscarilor oculare si ritmului cardiac. Pot aparea miscari bruste involuntare si orice stimul ne poate trezi.

• Stadiul 2 non-REM: Este cel mai lung si presupune o incetinire a tuturor functiilor. Pana si temperatura corpului scade, iar miscarile oculare se opresc.

• Stadiul 3 non-REM: Este stadiul de somn profund. Respiratia si ritmul cardiac incetinesc la minim, la fel si undele cerebrale. In prima jumatate a noptii, acest stadiu este mai lung. 

• Stadiul REM: Presupune o activitate cerebrala asemanatoare starii de veghe. In acest stadiu toate functiile se accelereaza (respiratia devine mai rapida, la fel si ritmul cardiac si tensiunea arteriala). De obicei, in acest stadiu, apar visele. In acest stadiu, devenim incapabili sa ne miscam corpul.

Acest ciclu se repeta de mai multe ori pe timpul noptii. 

Particularitatile viselor

In general, petrecem aproximativ 2 ore pe noapte visand. In timpul viselor, creierul proceseaza informatiile si emotiile pe care le-a interceptat de-a lungul zilei. De aceea, este posibil ca visele sa aiba legatura cu evenimentele intamplate in ziua respectiva. Persoanele care sufera de anxietate sau care sunt foarte stresate sunt mai predispuse la cosmaruri. Visele pot fi percepute atat in culori, cat si alb-negru.

Cat de mult trebuie sa dormim?

Timpul recomandat de somn difera de la o varsta la alta si de la o persoana la alta, astfel:

• bebelusii – 16-18 ore de somn pe zi;
• scolarii – 9.5 ore de somn pe zi;
• adultii – 7-9 ore de somn pe zi;

Tulburari ale somnului

Desi, creierul este proiectat biologic astfel incat sa controleze eficient toate functiile organismului, pot aparea tulburari, uneori. In ceea ce priveste somnul, exista o serie de tulburari care ne pot afecta, spre exemplu:

• Insomniile–reprezinta dificultatea de a adormi sau de a mentine starea de somn. 
• Somnambulism–o persoana somnambula realizeaza, in mod inconstient,  activitati de rutina (se plimba, mananca, iese din casa). In timpul episodului de somnambulism, persoana nu este treaza. Tulburarea poate fi extrem de periculoasa.
• Teroarea nocturna–este o forma de somnambulism, in care persoana respectiva se trezeste brusc inspaimantata, tipa, plange si rosteste cuvinte neinteligibile. De obicei, se intampla in copilarie. Nici in acest caz, persoana nu este treaza, desi, are ochii deschisi. 

Sfaturi pentru un somn odihnitor

Pentru a gestiona insomniile sau a creste calitatea somnului, trebuie sa adopti anumite obiceiuri sanatoase:

• Evita fumatul!
• Fa sport zilnic!
• Elimina factorii perturbatori!
• Alege o saltea si o perna de calitate!
• Evita cafeina si alcoolul in a doua jumatate a zilei!
• Nu sta in pat, daca nu poti adormi in maxim 10 minute.
• Fa-ti un program de somn!
• Relaxeaza-te prin activitati placute, inainte de a merge la culcare.
• Foloseste un difuzor de aromaterapie, uleiuri aromatice si parfumuri de casa. Alege uleiurile din plante cu efect calmant si anxiolitic, cum ar fi lavanda, bergamota sau valeriana.

Asadar, somnul este un proces complex, coordonat de creier. Daca prezinti tulburari de somn pe care nu le poti controla, mergi la un medic specialist in somnologie.