fbpx

Reciclare sigură în umbra COVID-19 – de unde am plecat și unde vom ajunge

Reciclare sigură în umbra COVID-19 - de unde am plecat și unde vom ajunge

Dincolo de pandemia cu coronavirus, jurnaliștii de la Reuters vorbesc, de ani buni, despre “a plastic pandemic” – o lume a pandemiei provocată de plastic. În imposibilitatea de a ne genera noi singuri un aer curat, trebuie să ne asumăm consecințele: o lume poluată, în decădere economică, cu un ecosistem natural compromis. O lume cu o speranță de viață mai scurtă.

Cum a schimbat pandemia felul în care reciclăm

Pe fond pandemic, am acționat în două feluri când vine vorba de reciclare: fie i-am conștientizat mai mult ca oricând importanța, fie am ignorat-o, pornind de la premisa că de unul singur nu pot face o schimbare reală. Nimic mai fals. Pandemia cu coronavirus a venit cu multiple provocări, printre care și cea mai lungă perioadă de izolare la domiciliu din istorie: am stat acasă și am consumat mai mult.

Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinekevicius afirmă că scăderea prețurilor petrolului din cauza pandemiei va duce la scăderea pentru cererea de plastic reciclat. Dincolo de asta, din Wuhan și până la New York și inclusiv la noi, mănușile de unică folosință, măștile, combinezoanele și vizierele de plastic sunt deșeuri care vor avea un impact major asupra mediului. Soluția? Compensare prin reciclare pe toate celelalte planuri.

Cum reciclăm sigur în pandemie?

Mai mult ca oricând, pandemia trebuie să reprezinte prilejul perfect pentru a învăța să reciclăm corect și responsabil – pentru mediu, pentru sănătatea sa și a noastră, pentru economie. Reciclarea nu reprezintă un pericol în pandemie, dacă te asiguri că obiectele sanitare de unică folosință și posibil contaminate sunt aruncate în containerul pentru deșeuri, nu în cel de plastic; de exemplu, solutia pentru reciclarea plasticului în pandemie este să îți sortezi obiectele de plastic: sticlele și ambalajele alimentare în containerul cu capac galben, destinat obiectelor din plastic, iar măștile de protecție și mănușile de unică folosință în containerele gri sau negre, destinate deșeurilor mixte.

Deșeurile din hârtie și carton trebuie aruncare în containerele albastre și, la fel ca sticla, e un material pe care nu trebuie să îl neglijăm; o tonă de hârtie reciclată egalează economisirea a 3200 de litri de apă și 400 KWh de energie electrică.

În ceea ce privește soluțiile pentru reciclare sticla, ele rămân aceleași ca în perioada pre-pandemică – sticlele trebuie duse la centrul de colectare spălate și de preferință întregi, nu cioburi, iar containerul corespunzător lor este cel cu capac verde. Sticla e materialul a cărui reciclare nu trebuie să fie neglijată – e un material care se degradează în nu mai puțin de un milion de ani, deci practic niciodată, și mai mult de atât: poate fi reciclat la infinit, fără să-și piardă proprietățile, ceea ce îl face un material valoros.

Reciclarea e doar cel de-al treilea pas

Conturarea unei lumi sigure și cu o rată mică de poluare e un proces complex, care nu ține doar de reciclare; în acest sens, putem vorbi despre trio-ul 3R, trio care acționează ca un pilon de sprijin pentru salvarea ecosistemului natural. În primul rând, trebuie să reducem consumul – o lume care consumă mult e o lume înecată în deșeuri.

Următorul pas este reutilizarea obiectelor pe care deja le avem; de exemplu, dacă nu vrei să te ocupi de reciclarea anvelopelor uzate, poți alege să le vopsești și să le transformi în ghivece colorate pentru flori, același lucru fiind valabil și cu sticlele și recipientele pe care le poți transforma în vaze. Iar, în final, reciclarea, care vine ca un pilon necesar în situațiile în care le-ai ignorat pe primele două. Ca să trăim mai mult, trebuie să consumăm mai puțin. Și să înțelegem mai bine ce presupune poluarea și cât de tare ne afectează; poluarea ucide mai mult decât fumatul – Organizația Mondială a Sănătății anunță 8,8 milioane de decese la nivel internațional din cauza poluării. În România, mai bine de 23.000 de oameni mor anual din cauza poluării. În 2018, Waste Atlas arată că un român produce peste 270 de kilograme de deșeuri anual; singura pârghie de care ne mai putem agăța pentru salvarea resurselor și ecosistemelor naturale e respectarea celor 3R care au un rol crucial în jocul nostru cu poluarea. Iar pe fond pandemic, nu ne mai dorim să consumăm mai mult, ci să trăim mai bine și să respirăm un aer cu adevărat curat.