Cursuri de formare profesionala – ce avantaje iti aduc?

Incepand cu luna mai 2018, societatea PUBLIC CREATION  S.R.L, implementeaza proiectul “ Resurse umane competitive in regiunea Sud-Est” - cod proiect POCU/227/3/8/118028. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014.

Proiectul va contribui la solutionarea nevoilor specifice ale grupului tinta si ale IMM-urilor active in sectoarele competitive din regiunea Sud-Est, prin:

• Constientizarea angajatorilor cu privire la importanta si necesitatea participarii angajatilor la programe de formare continua.
• Programe de formare pentru 420 manageri si 140 antreprenori, in domenii care sa ii ajute sa isi creasca performantele profesionale, sa isi imbunatateasca abilitatile manageriale si antreprenoriale, sa se familiarizeze cu noile mijloace digitale de invatare (e-Learning), sa introduca in intreprinderile din care provin metode inovatoare de organizare a muncii, sa elaboreze planificari pe termen lung si sa devina mai adaptabili la dinamica sectoarelor economice cu potential competitiv.
• Un program de formare profesionala in domeniul „Manager resurse umane” pentru 84 de persoane din departamentele de resurse umane ale firmelor din sectoarele competitive; astfel, beneficiarii vor deveni mai adaptabili la dinamica sectoarelor competitive si inteligente si vor imbunatati activitatea de management al resurselor umane in cadrul firmelor.
• Workshop-uri si seminarii tematice, astfel incat managerii si antreprenorii activi din sectoarele competitive din regiune sa initieze activitati comune si sa faca transfer reciproc de cunostinte.

Cursuri de formare profesionala – ce avantaje iti aduc?

Alvin Toffler a spus ca “analfabetul secolului 21 nu va fi cel care nu va putea sa scrie si sa citeasca, va fi cel care nu va putea sa invete continuu”. Formarea profesionala continua este indispensabila in prezent, cand piata muncii este in permanenta schimbare, iar nevoia de angajati cu calificari actuale din ce in ce mai mare.

Cursurile de formare profesionala nu sunt altceva decat procese care prelungesc sau inlocuiesc educatia initiala. Datorita acestora persoanele adulte isi dezvolta aptitudinile, isi imbunatatesc cunostintele, isi amelioreaza sau isi innoiesc calificarea tehnica sau profesionala, participa la dezvoltarea socio-economica si culturala.

Daca participi constant la cursuri de formare profesionala, ai parte de avantaje cum ar fi:

– noi oportunitati de dezvoltare profesionala

– te specializezi sau perfectionezi in domeniul care te intereseaza

– o sansa in plus la angajare

– descoperi domenii noi de activitate

– iti completezi educatia de baza prin educatie recurenta sau compensatorie

– o mai mare adaptabilitate la cerintele tot mai dinamice din campul muncii

Participarea angajatilor la programe de formare profesionala continua poate fi rezultatul initiativei acestora sau al recomandarilor angajatorului, in ambele cazuri fiind vizata dezvoltarea competentelor profesionale sau transversale, in functie de nevoile firmei corelate cu nevoile si interesele personale. Angajatorul se poate constitui in evaluator al nevoilor de formare, organizator al programelor de formare, suport financiar in vederea parcurgerii programelor de formare sau facilitator pentru aplicarea in practica a noilor competente dobandite, moment in care devine si beneficiar al noilor achizitii. Pentru o dezvoltare profesionala continua eficienta, sprijinul angajatorului trebuie sa fie convergent cu dorinta angajatului de a se perfectiona in domeniul sau de activitate sau de a-si dezvolta acele competente care ii faciliteaza relationarea, ii sporeste implicarea la locul de munca si spiritul de initiativa. Indiferent de mecanismele care stau in spatele participarii la cursurile de formare profesionala continua, participarea angajatilor la cursuri de formare demonstreaza nevoia privind dobandirea de noi competente.

Programele de formare oferite angajatilor sunt organizate si desfasurate atat de firma la care acestia isi desfasoara activitatea, cu formatori proprii sau cu formatori externi, cat si de institutii specializate in furnizarea de programe de formare. Diversele modalitati de organizare a cursurilor sunt intalnite cu ponderi diferite atat la firmele private, cat si la cele de stat. Aceasta varietate de organizare si furnizare a programelor de formare raspund nevoilor de formare ale angajatilor si, bineinteles, ale angajatorilor. In general, cursurile la care participa salariatii sunt organizate si desfasurate de institutii de profil, in spatiile respectivilor furnizori, sau in cadrul companiilor unde au fost adusi furnizori externi pentru satisfacerea nevoilor de formare ale angajatilor. De asemenea, la nivelul companiilor care dispun de centre proprii de formare, de spatii si dotari corespunzatoare cu echipamente si care, de cele mai multe ori, au si un departament de resurse umane ce se implica in organizarea programelor de formare, rata de participare la formare este mai ridicata decat in cazul celorlalte companii. Cursurile externe, organizate si desfasurate de furnizorii de FPC sunt preferate in egala masura de personalul de conducere, tehnicieni si lucratorii in productie sau servicii. O oarecare diferenta apare intre aceste pozitii ierarhice in sensul ca personalul de conducere participa exclusiv la cursuri externe, organizate de furnizori autorizati, in timp ce celelalte categorii de angajati participa la toate celelalte cursuri, indiferent de forma de organizare. Pentru lucratorii din productie/servicii cel mai frecvent se organizeaza cursuri interne cu furnizori externi. Datorita numarului mai mare de angajati care desfasoara acelasi tip de activitate, la care se poate identifica o serie de nevoi comune de dezvoltare profesionala, este preferata organizarea interna a cursurilor de formare cu furnizori interni sau externi din diverse motive: reducerea costurilor pe care le suporta firma pentru dezvoltarea profesionala a propriilor angajati; pastrarea grupului compact de angajati si cresterea coeziunii acestuia prin participare la actiuni comune, altele decat cele impuse de specificul activitatii din firma; colaborare stransa intre angajatori si furnizorul de formare concretizata in adaptarea ofertei de formare la specificul activitatii din firma. Asadar, programele de formare la care participa angajatii sunt, in principal, organizate si desfasurate de institutii de profil din tara; aceste institutii isi desfasoara, uneori, cursurile de formare in cadrul firmelor solicitante, actiune facilitata de existenta, in cadrul acestor companii, a centrelor de formare proprii. In ceea ce priveste tipul furnizorilor, majoritatea angajatilor, fie ca lucreaza in sectorul public, fie in cel privat, participa cu precadere la programe de formare organizate de institutii private. Sustinerea financiara din partea firmei pentru cei care vor sa-si dezvolte competentele profesionale este o practica intalnita si in firmele private, si in cele de stat; investitia financiara a participantilor este rar intalnita, in primul rand datorita sustinerii din partea angajatorului. Prioritate la fondurile special destinate formarii angajatilor are personalul care a acumulat experienta si vechime in firma. Contributia financiara a angajatului in vederea parcurgerii unor programe de formare care sa le dezvolte noi competente scade o data cu vechimea acumulata in cadrul firmei, dar creste sustinerea financiara din partea companiei. Se produce, astfel, trecerea de la investitia angajatului in propria dezvoltare profesionala, la investitia angajatorului in forta de munca de care dispune. Cofinantarea participarii la cursuri de dezvoltare profesionala din surse proprii ale angajatului si din sursele angajatorului este o practica putin intalnita, regasita in firmele cu capital integral privat si la acei angajati care au acumulat un minim de experienta.

Participarea angajatilor la programele de formare aduce beneficii atat celui implicat direct in achizitionarea de competente, cat si angajatorului. Motivele care sustin aceasta participare la dezvoltare profesionala sunt multiple si sunt deopotriva extrinseci si intrinseci celui care se formeaza. Indiferent de natura si ponderea lor, de categoria de personal din care face parte angajatul, participarea la programe de formare reprezinta o practica fata de care angajatii manifesta din ce in ce mai mult interes.

Motivatia angajatilor privind participarea la formarea profesionala continua. Participarea la formarea profesionala continua a angajatilor este influentata de o serie de factori motivationali. Fie ca e vorba de dezvoltarea competentelor (profesionale, de comunicare, munca in echipa), fie ca trebuie sa se adapteze la noile schimbari tehnologice, fie ca doreste sa avanseze in cadrul companiei, sa isi schimbe locul de munca sau pur si simplu sa isi asigure stabilitatea pe postul detinut, angajatul participa la diversele programe de formare disponibile pe piata. Motivele care stau la baza participarii la FPC sunt atat de natura intrinseca, cat si extrinseca. Astfel, cel mai frecvent invocate sunt motive precum: dezvoltarea competentelor profesionale, dezvoltarea competentelor utile in plan personal (comunicare, munca in echipa); cresterea nivelului de salarizare; avansarea in cadrul companiei. Pe locul doi, in functie de frecventa cu care sunt invocate, se situeaza motive de felul: asigurarea stabilitatii postului, utilizarea de noi tehnologii, recomandarea companiei. In sfarsit, motivele cu o mai mica intensitate (exprimate de mai putini angajati) se refera la gasirea unui nou loc de munca. Prin urmare, dezvoltarea competentelor, fie a celor profesionale, fie a celor legate de comunicare si munca in echipa, are prioritate fata de motive precum cresterea nivelului de salarizare sau avansarea pe linie ierarhica in cadrul companiei. Aceasta situatie poate fi determinata de faptul ca dezvoltarea competentelor are o componenta mai aplicata/practica pentru ca odata detinute aceste competente, angajatii sunt mai siguri pe capacitatile de performare eficienta la locul de munca, in viitor acestia putandu-se gandi la schimbarea locului de munca, la avansarea in cariera sau la cresterea nivelului de salarizare, ultimele situatii fiind asociate, de regula, cu asumarea unui numar mai mare de responsabilitati.

Motivatia/motivatiile privind participarea la formare variaza, potential, in functie de o serie de variabile asociate angajatilor, intre care pozitia detinuta in cadrul companiei. In functie de categoria de personal din care fac parte angajatii, sistemul de motivatii prezinta urmatoarele tendinte:

• dezvoltarea competentelor profesionale si a celor personale sunt motivele care, in general, sunt cel mai frecvent invocate de catre toate categoriile de personal;
• stabilitatea pe post si cresterea nivelului de salarizare sunt motive invocate, in special, de catre lucratorii in productie/servicii, dar si de personalul din categoria middle management;
• avand in vedere riscul mai redus privind pierderea postului si nivelul maxim atins pe scara ierarhica, implicit a unui nivel mai mare de salarizare, la aceste motive se refera in masura mult mai mica cei din categoria upper management;
• avansarea pe linie ierarhica inregistreaza o distributie asemanatoare cu motivele de mai sus in functie de categoria de personal, explicatiile fiind, de asemenea, similare;
• recomandarea companiei (a superiorului ierarhic sau a conducerii/departamentului de resurse umane) actioneaza cel mai puternic ca factor motivant la nivelul lucratorilor in productie/servicii.

In concluzie, motivatia angajatilor privind participarea la formare este diversa, aceasta fiind atat de natura intrinseca, cat si extrinseca. De asemenea, sistemul motivational pare sa fie influentat de o serie de variabile atasate subiectilor respectivi, dintre care cel mai important este reprezentat de pozitia in companie.

Arii de continut in FPC: Programele de formare spre care se orienteaza angajatii corespund, in general, prin tematica lor, nevoilor acestora privind o cat mai buna performare la locul de munca. Astfel, prin cursurile frecventate, angajatii urmaresc fie sa isi aprofundeze cunostintele si sa isi imbunatateasca aptitudinile pe care deja le detin, fie sa-si dezvolte alte competente pe care considera ca vor trebui sa le stapaneasca in viitorul apropiat. In ceea ce priveste tematica programelor FPC la care participa angajatii, cea mai mare frecventa o inregistreaza cursurile a caror tematica vizeaza noile tehnologii si metodologii in profesie; pe locurile secunde se plaseaza managementul si pregatirea in diverse profesii/meserii, iar pe ultimele locuri se situeaza cursurile care au ca scop dezvoltarea personala si relationarea cu clientii. Referitor la tematica cursurilor de formare frecventate in functie de pozitia pe care o detin angajatii in cadrul companiei (upper management, middle management sau lucratori in productie/servicii),

• cea mai mare rata de participare la cursuri cu teme privind noile tehnologii si metodologii in profesie se inregistreaza in randul categoriei middle management (maistri si tehnicieni), iar cea mai mica la nivelul upper management; pe locul al doilea se situeaza lucratorii in productie/servicii;
• cursurile pe teme de management inregistreaza cea mai mare rata de participare in cazul categoriei upper management;
• pregatirea in diverse profesii/meserii inregistreaza cea mai mare frecventa in randul lucratorilor in productie/servicii;
• dezvoltarea personala se inregistreaza numai la nivelul lucratorilor in productie/servicii;
• cursurile cu teme ce vizeaza relationarea cu clientii sunt frecventate, in special, de catre lucratorii in productie/servicii.

Prin urmare, angajatii se orienteaza, prioritar, spre cursuri cu teme care sunt in relatie cu pozitia ocupata la nivelul companiei:

• personalul din categoria upper management urmeaza, in special, cursuri pe teme de management si noi tehnologii si metodologii in profesie;
• segmentul middle management – noi tehnologii si metodologii in profesie si management, avand in vedere atributiile manageriale pe care le au la nivelul ierarhic respectiv;
• lucratorii in productie/servicii – noi tehnologii si metodologii in profesie, precum si pregatire in diverse meserii cu scopul de a-si dezvolta competentele necesare intr-o anumita profesie sau in vederea schimbarii acesteia.

Satisfactia angajatilor privind participarea la formarea profesionala continua: evaluarea asteptarilor privind programele de FPC din punctul de vedere al continutului, relevantei pentru activitatea de la locul de munca, al echilibrului intre pregatirea teoretica si cea practica, al activitatii formatorilor, al metodelor de formare folosite, cu accent pe latura lor aplicativa si activ-participativa, al dotarilor si echipamentelor. Principalele asteptari ale salariatilor se refera la relevanta pentru activitatea de la locul de munca, precum si la o serie de elemente care tin de procesul de predare-invatare (utilizarea metodelor moderne, echilibru intre teorie si practica). Alte aspecte se refera la conditiile fizice de derulare a cursurilor (spatii, dotari), durata si plasarea in timp a cursurilor, tematica acestora.

Principalele obstacole privind participarea angajatilor la formare profesionala continua sunt reprezentate de: taxa ridicata de participare, oferta saraca de cursuri si plasarea necorespunzatoare in timp a cursurilor in raport cu disponibilitatile individuale, in economia bugetului personal de timp (orarul nepotrivit). Alte obstacole privind participarea la formare – invocate de proportii mai reduse de angajati – vizeaza: distanta mare fata de locul in care se organizeaza cursul de formare; lipsa unor oferte flexibile de formare (la distanta, on-line), modalitati inadecvate de certificare (lipsa unui certificat la finalul cursului sau certificat nerecunoscut la nivel de companie, sector), lipsa unor formatori cu experienta in cazul cursurilor organizate pentru anumite domenii,  accesul dificil la informatii privind oferta de formare. In functie de tipul de capital al companiei, angajatii din mediul privat sunt mai preocupati de costurile directe (timp, costuri financiare), pe cand cei din intreprinderile de stat sunt mai nemultumiti de aspectul formal al certificarii si de continutul ofertei si repartitia ei teritoriala. Angajatii firmelor de dimensiuni medii mentioneaza cel mai frecvent problema costurilor si a ofertei putin diversificate pe domenii, iar in cazul firmelor mari se invoca cel mai putin problema costurilor si a certificatului. Acest ultim aspect apare, insa cel mai frecvent la angajatii firmelor foarte mari, care se refera si la distanta mare fata de centrul de formare si costurile suplimentare ale formarii, probleme invocate cu o frecventa ce se situeaza peste medie. In concluzie, principalul obstacol care impiedica participarea la FPC este identificat de majoritatea angajatilor la nivelul costurilor implicate; de asemenea, lipsa pbtinerii certificatului in urma formarii e perceputa frecvent de angajati ca nemultumitoare.

Impactul participarii la formarea profesionala continua (FPC): aprecieri referitoare la nivelul de satisfactie al angajatilor care au participat la FPC cu privire la urmatoarele aspecte: relatia dintre competentele profesionale dobandite in cadrul cursului de formare si cerintele la locul de munca, dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite in cadrul cursurilor, efectele participarii angajatilor la programele de formare continua, precum si masura in care angajatii au intampinat anumite obstacole, in cadrul companiilor, dupa absolvirea cursurilor de FPC.

Relatia competente formate – cerintele locului de munca: privitor la nivelul de satisfactie a personalului din cadrul companiilor cu privire la relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele la locul de munca, peste 70% dintre angajatii cuprinsi in ancheta realizata prin chestionar apreciaza ca, din perspectiva solicitarilor la locul de munca, competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare sunt foarte utile, aproximativ 20% considera ca acestea servesc in suficienta masura, numai 6,5% declarand ca acestea sunt putin utile in activitatea profesionala. In functie de pozitia ocupata de catre angajat in cadrul intreprinderii, exista o diferentiere a raspunsurilor privind relatia dintre competentele dezvoltate prin cursurile de formare si cerintele locului de munca:

• aprecierile pozitive referitoare la competentele dezvoltate sunt cel mai frecvent mentionate in cazul personalului din categoria middle management – 60,6% – si al angajatilor fara functii de conducere (lucratorii din productie/servicii) – 57,1%;
• aproximativ jumatate din personalul de conducere apreciaza ca abilitatile dezvoltate la cursuri au corespuns in mare masura, cerintelor locului de munca.

Efectele participarii salariatilor la cursuri de FPC, asupra rezultatelor muncii acestora: peste doua treimi dintre angajatii chestionati apreciaza ca principalul efect al participarii la cursurile de FPC il constituie cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate. Peste doua treimi dintre angajatii investigati apreciaza ca este foarte utila relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele solicitate la locul de munca. Indiferent de pozitia ocupata de angajati in cadrul companiilor, distributia raspunsurilor arata ca peste 50% dintre acestia sunt de parere ca formarea este utila pentru a se adapta la cerintele locului de munca. Ca urmare a participarii angajatilor la FPC, principalul efect sesizat la locul de munca de catre angajati a fost cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate. Alte efecte ale participarii mentionate, fiecare, de aproximativ jumatate dintre cei investigati au fost: cresterea increderii in propriile forte; reducerea timpului necesar realizarii sarcinilor de serviciu. Sunt asadar mentionate cu cea mai mare frecventa efecte de tip extern, in defavoarea celor cu impact asupra dezvoltarii personale. De altfel, aceste efecte externe – cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate – constituie, de obicei, principalul obiectiv al angajatorilor si a reprezentat principalul impact al participarii la formare, mentionat de catre acestia.

Conditii de aplicare a competentelor dobandite prin FPC si obstacole intampinate: peste doua treimi dintre companii au oferit salariatilor dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite la cursul de formare continua la care acestia au participat. Angajatilor li s-a oferit, de catre angajatori, accesul la dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite in cadrul cursurilor de formare. Un numar foarte restrans de angajati s-au confruntat, totusi, cu anumite obstacole precum: refuzul companiei de a recunoaste diploma care atesta competentele, rezistenta din partea firmei in ceea ce priveste introducerea unor schimbari pe baza celor insusite la cursul de formare, lipsa dotarilor materiale necesare aplicarii cunostintelor dobandite.

Nevoi viitoare de formare profesionala continua: competentele tehnice (utilizarea noilor tehnologii/metodologii in profesie), cele de utilizare a limbilor straine si cele de comunicare/relationare interpersonala se afla in topul competentelor a caror dezvoltare, in viitor, este considerata importanta de catre cei mai multi dintre angajati, indiferent daca au participat sau nu, in ultimii 3 ani, la cursuri FPC. Astfel, ponderi apropiate de repondenti (54-55%) considera ca trebuie sa-si dezvolte competentele tehnice (utilizarea noilor tehnologii/metodologii in profesie), respectiv nivelul competentelor de utilizare a limbilor straine, in timp ce nevoia de dezvoltare a competentelor de comunicare/relatii interpersonale a fost specificata de 37% dintre angajatii chestionati. Alte tipuri de competente necesar a fi dezvoltate sunt mentionate in proportii mai reduse de subiectii investigate; intre acestea se inscriu competentele de asigurare a calitatii produselor/ serviciilor (27%), competente de relationare cu clientii (26%), competente IT (21%). Ierarhia primelor trei competente ce trebuie dezvoltate in viitor se pastreaza si in preferintele angajatilor care au participat in ultimii trei ani, la un program FPC: 58% dintre acestia mentioneaza competentele tehnice, 56% pe cele de utilizare a limbilor straine, iar 43% pe cele de comunicare. Dintre angajatii care nu au participat la un curs de formare in ultimii trei ani 49% considera ca trebuie sa-si dezvolte competentele de utilizare a limbilor straine, in vreme ce 42% pe cele tehnice. In functie de tipul de companie in care sunt angajati subiectii investigati (cu capital privat sau de stat) nu apar diferente in privinta nevoilor de formare: ambele categorii mentioneaza pe primele doua locuri competentele tehnice si cele de utilizare a limbilor straine: in cazul angajatilor la companiile de stat pe primul loc se afla competentele de utilizare a limbilor straine (57,9% dintre optiuni), urmate de competentele tehnice (50%); la cei din companiile private ordinea se inverseaza (60% dintre cei chestionati considera ca trebuie sa-si dezvolte competentele tehnice, iar 52% competentele de utilizare a limbilor straine). Dimensiunea intreprinderii nu este o variabila care sa modifice optiunile angajatilor privind dezvoltarea competentelor, ci doar ordinea lor; astfel, angajatii companiilor medii si mari considera, in proportii de 65-66% ca trebuie sa-si dezvolte competentele tehnice; 59% si respectiv 55% dintre acestia mentioneaza competentele de utilizare a limbilor straine. In cazul angajatilor din companiile mici si foarte mari nu apar variatii semnificative. Nevoile viitoare de formare, mai concret competentele necesar a fi dezvoltate, se diferentiaza in raport cu functia/pozitia pe care angajatii o ocupa in cadrul firmei. Astfel, daca maistrii si tehnicienii (in proportie de 61%) si lucratorii in productie/servicii (56%) considera ca trebuie sa-si dezvolte competentele tehnice si de utilizare a limbilor straine, personalul de conducere (56%) exprima nevoile de dezvoltare a competentelor de lucru in echipa.

Intentii privind participarea la FPC: 76% dintre angajatii chestionati si-au afirmat intentia de a participa la cursuri de formare profesionala continua in urmatorul an, cu deosebiri total nesemnificative in functie de tipul de capital al companiei: 77% in cazul celor care isi desfasoara activitatea in companii cu capital de stat, respectiv 75% la cei din firme cu capital privat. Asa cum s-a constatat si in cazul ratei de participare, si intentiile de viitor ale angajatilor privind participarea la formare se diferentiaza in functie de dimensiunea firmei: intentiile de participare la FPC sunt anuntate de aproximativ 65% dintre angajatii din firmele mici, proportia corespunzatoare celor din companii foarte mari fiind de 85%. Intentiile de viitor privind participarea la FPC par a fi influentate, pe langa unele caracteristici ale companiilor – la fel ca si tipul de competente necesar a fi dezvoltate – si de anumite variabilele individuale; astfel, proportiile angajatilor care intentioneaza sa participe la formare se afla in relatie directa cu pozitia ierarhica a angajatilor in interiorul firmei, dupa cum urmeaza: 93% dintre repondentii care ocupa functii de conducere isi manifesta intentia de a participa la FPC in urmatorul an, fata de 83% dintre lucratorii in productie/servicii sau de 54,5% dintre maistrii si tehnicienii participanti la ancheta. O alta variabila – vechimea angajatilor in firma – influenteaza invers proportional intentiile privind participarea la noi programe FPC: daca in cazul angajatilor cu o vechime mai mica de un an intentia de a participa la programe de formare este exprimata de 88% dintre acestia, la angajatii cu o vechime mai mare de 10 ani proportia corespunzatoare este de 60%. Principalele teme/domenii in care salatiatii intentioneaza sa se formeze in viitorul apropiat sunt urmatoarele: pregatirea in diverse profesii/meserii, dezvoltare personala si management.

In ceea ce priveste modalitatea de organizare a cursurilor de formare, majoritatea repondentilor (52%) au afirmat ca prefera tipul traditional, care presupune prezenta fizica pe intreaga durata a cursului. Urmatoarele tipuri de organizare a cursului, din ierarhia repondentilor, sunt fie o combinatie intre cursul traditional si cel la distanta, fie o combinatie intre cursul traditional si cel on-line/prin Internet. Particularitatea repondentilor de a fi participat sau nu la cursuri de formare continua in ultimii 3 ani desparte angajatii in doua subgrupe in interiorul carora se observa o ierarhie diferita a preferintelor referitoare la modalitatea de organizare a cursurilor de FPC. Astfel, dintre repondentii care au participat in ultimii 3 ani la cursuri de formare, 57% prefera organizarea acestora intr-o modalitate traditionala, iar 20% prefera o combinatie intre cursul traditional si cel la distanta.  In ceea ce priveste angajatii care nu au participat la FPC in ultimii trei ani, un procent de 44% prefera o combinatie intre cursul traditional si cel on-line, iar 27% prefera un curs de formare traditional. Faptul ca aceasta a doua categorie de angajati opteaza mai curand pentru o combinatie dintre cursul traditional si cel online poate fi explicat prin lipsa de timp pentru a participa la un curs traditional si prin existenta problemelor de acces in locatiile unde se desfasoara aceste cursuri. Pe de alta parte, insa, aceasta preferinta presupune deja existenta unor competente de operare PC si navigare pe Internet la aceasta categorie de angajati, competentele detinute in acest domeniu fiind folosite pe parcursul derularii instruirii.

Concluzii:

Impactul participarii angajatilor la FPC este apreciat ca pozitiv, principalele efecte nominalizate de absolventii acestor programe constand in dobandirea de competente profesionale relevante pentru locul de munca, cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate s.a. Prin urmare, salariatii recunosc impactul pozitiv al formarii atata supra personalului angajat, cat si asupra agentului economic – cresterea productivitatii, a competitivitatii si, nu in ultima instanta, a profitului acestuia. De asemenea, participarea la FPC prezinta atat o motivatie intrinseca (dorinta de dezvoltare profesionala), cat si extrinseca (obligativitatea, stipulata de legislatia in domeniu, de a participa – periodic – la cursuri de formare si recomandarile primite de angajati din partea angajatorilor), determinante fiind, in principal, nevoia de a dobandi competente tehnice, dar si alte tipuri de competente (de utilizare a limbilor straine, a computerului, de comunicare). Formarea profesionala continua reprezinta, pentru salariati, o necesitate personala pentru a progresa in cariera (77%) sau pentru a putea fi la curent cu noile dezvoltari in domeniu si/sau pentru dezvoltarea personala (81%). Majoritatea angajatilor apreciaza ca este foarte utila relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele solicitate la locul de munca. Indiferent de pozitia ocupata de angajati in cadrul companiilor, distributia raspunsurilor arata ca peste jumatate dintre acestia sunt de parere ca formarea este utila pentru a se adapta la cerintele locului de munca. Ca urmare a participarii angajatilor la FPC, principalul efect sesizat la locul de munca de catre angajati a fost cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate. FPC este inteleasa, in acelasi timp, ca obligatie ce rezulta din caracteristicile particulare ale locului de munca – o obligatie pentru a face fata cerintelor locului de munca – participarea la formare continua garantand, astfel, mentinerea sustenabila a angajatilor in ocupare.