Concluziile mesei rotunde „Antreprenoriat social in statele europene si Romania”

Consiliul Judetean Ilfov, Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa si Fundatia Crestina Rhema au organizat in data de 02 iulie masa rotunda cu tema „Antreprenoriat social in statele europene si Romania”, in cadrul proiectului „Intreprinderi sociale responsabile”.
Proiectul „Intreprinderi sociale responsabile” are ca scop promovarea economiei sociale ca instrument flexibil pentru dezvoltarea economica, crearea de locuri de munca si incurajarea marilor companii, a IMM-urilor, ONG-urilor si administratiei publice sa realizeze investitii in domeniul economiei sociale. Acesta este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
In deschiderea evenimentului, dl. Mihai Ungur, reprezentantul Fundatiei Rhema a prezentat proiectul, precum si rezultatele preconizate, dar si situatia economiei sociale in UE si Romania. La eveniment au participat si reprezentantii celor 2 structuri de economie sociala infiintate in regiunea Centru si care au mentionat provocarile si oportunitatile cu care s-au confruntat de la momentul infiintarii acestor organizatii si pana la derularea efectiva a activitatii.
Participantii la eveniment au interactionat pe baza unui chestionar care includea mai multe intrebari avand ca tema subiectul mesei rotunde, acest lucru facilitand o discutie interactiva. Acestia au subliniat faptul ca buna functionare a structurilor de economie sociala depinde in primul rand de interesul comunitatii locale si a stakeholderilor care doresc sa contribuie la dezvoltarea capitalului uman si a economiei locale. Prin intermediul fondurilor puse la dispozitie de diverese organizatii atat din mediul privat cat si de institutii ale statului sau de la nivel european, cetatenii grupati in diverse forme asociative pot accesa finantari si pot derula proiecte cu un puternic impact la nivelul comunitatii.
A fost analizata si evaluata situatia antreprenoriatului social in regiunea Centru si au fost identificate exemple de bune practici in ceea ce priveste infiintarea si derularea unor intreprinderi sociale. S-au adus in discutie provocariile pe care foarte multe ONG-uri le intampina in atragerea de fonduri – elaborarea corecta a unui plan de afaceri, lipsa unor surse de finantare aliniate capaciatatii financiare specifice fiecarei organizatii, gradul redus de retentie al voluntarilor.
O alta tema de interes general a fost selectia si pastrarea in cadrul proiectelor a persoanelor provenind din grupurile vulnerabile, supracalificarea si promovarea avantajelor pe termen lung.
Noua lege a economiei sociale votata acum cateva zile de Parlament a fost luata in discutie, in special amendamentele votate, privind nevoia de a defini clar cel de-al treilea sector al economiei. Din pacate, multe din amendamentele propuse de Coalitia pentru economia sociala nu au fost ascultate si analizate cu seriozitate de ministere.
Dintre rezultatele concrete ale proiectului putem aminti: dezvoltarea competentelor, cunostintelor si stimei de sine pentru un numar de 400 de persoane vulnerabile (din regiunile Bucuresti – Ilfov si Centru); 100 dintre acestea vor participa la un program de formare in domeniul antreprenoriatului social; dezvoltarea unui numar de 11 structuri de economie sociala in cele doua regiuni si crearea unui numar total de 72 de locuri de munca (atat in mediul urban, cat si in cel rural), 48 dintre acestea urmand a fi ocupate de persoane apartinand grupurilor vulnerabile.