Sunt zile în care nu ai chef să mănânci, poate ești stresat, obosit sau ai o dispoziție mai proastă. Aceste episoade trecătoare sunt normale. Dar dacă lipsa poftei de mâncare persistă, revine frecvent sau se însoțește de alte simptome, e important să nu o ignori. Organismul are felul lui de a semnala că ceva nu este în regulă, iar pierderea apetitului poate fi unul dintre acele semnale discrete, dar esențiale.
Potrivit revistafocus.ro, când nu-ți mai este foame zile la rând sau mănânci din ce în ce mai puțin, fără să îți propui acest lucru, este timpul să îți asculți corpul și să înțelegi ce încearcă să îți spună.
Scăderea temporară a apetitului nu înseamnă automat o problemă medicală. Există situații obișnuite în care este perfect natural să simți mai puțină foame:
După o masă copioasă sau mai multe zile de alimentație bogată
În perioadele foarte călduroase, când metabolismul încetinește ușor
Înainte sau după efort fizic intens
În momente de stres acut sau emoții puternice
Atunci când lipsa poftei de mâncare este de scurtă durată și nu se repetă frecvent, nu ai motive de îngrijorare. Problemele apar atunci când acest simptom devine constant și începe să îți afecteze energia, greutatea și starea generală.
Organismul reacționează la infecții prin schimbări metabolice și inflamatorii care pot reduce apetitul. Chiar și o viroză banală sau o gripă poate cauza pierderea temporară a poftei de mâncare. Însă dacă este vorba despre o infecție persistentă, cum ar fi tuberculoza, hepatita sau o infecție cronică urinară, lipsa apetitului poate dura săptămâni.
Gastrita, refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric, disbioza intestinală sau sindromul de colon iritabil pot afecta pofta de mâncare. De multe ori, este vorba de o teamă subconștientă de a mânca, pentru a evita disconfortul abdominal, arsurile sau balonarea.
Dacă ai și alte simptome precum greață, dureri de stomac după mese sau gust amar, este important să consulți un gastroenterolog.
Afecțiuni precum hipotiroidismul, diabetul zaharat (în special în formele avansate) sau insuficiența suprarenală pot reduce apetitul, uneori fără alte semne evidente la început.
În special la persoanele în vârstă, o scădere progresivă a poftei de mâncare poate indica un dezechilibru hormonal sau metabolic care merită investigat.
Una dintre primele manifestări în unele forme de cancer (în special cancerul gastric, hepatic sau pancreatic) este scăderea apetitului, asociată cu o pierdere involuntară în greutate. Chiar și cancerele din alte zone ale corpului pot afecta metabolismul și senzația de foame prin procese inflamatorii sistemice.
Dacă pierzi în greutate fără să încerci, te simți slăbit și ai și alte simptome digestive sau generale, este esențial să te adresezi medicului.
Afectarea unor zone din creier (cum ar fi hipotalamusul) sau anumite boli neurodegenerative (precum boala Alzheimer ori Parkinson) pot modifica reglarea apetitului. De asemenea, pacienții care au trecut printr-un accident vascular cerebral pot experimenta modificări ale gustului și apetitului.
Un simptom frecvent, dar adesea trecut cu vederea în depresie, este lipsa poftei de mâncare. Persoana afectată poate avea o stare de apatie generală, pierderea interesului pentru activități plăcute și alimentație, uneori fără să conștientizeze schimbarea.
Dacă te simți trist, lipsit de energie și fără chef de mâncare de mai multe săptămâni, este important să discuți cu un psiholog sau medic psihiatru.
Stresul acut poate fie să îți taie pofta de mâncare, fie să te facă să mănânci compulsiv. Pe termen lung, stresul cronic și anxietatea pot deregla axa creier-intestin, ducând la simptome precum greață, gol în stomac, digestie lentă și refuz alimentar.
Anorexia nervoasă și bulimia sunt tulburări serioase de comportament alimentar care implică o relație dezechilibrată cu mâncarea. În cazul anorexiei, persoana afectată evită intenționat alimentele, uneori fără să realizeze că problema este de natură psihologică, nu fizică.
Lipsa apetitului este aici o parte a unui mecanism de control sau frică de îngrășare, nu un simptom izolat.
Lipsa poftei de mâncare devine îngrijorătoare mai ales când este însoțită de:
Scădere bruscă sau progresivă în greutate
Oboseală constantă, lipsă de energie
Tulburări digestive frecvente
Greață, gust amar, balonare după mese
Tulburări de somn sau schimbări de dispoziție
Febră ușoară prelungită sau dureri recurente
În aceste situații, este recomandat să faci un set complet de analize (hemoleucogramă, VSH, CRP, TSH, glicemie, markeri hepatici) și să consulți medicul de familie sau un specialist, în funcție de contextul simptomelor.
Respectă mesele regulate, chiar dacă porțiile sunt mici
Alege alimente bogate în nutrienți, ușor de digerat (supe, smoothie-uri, ouă, pește, legume fierte)
Evită gustările dulci sau procesate, care pot da senzația falsă de sațietate
Încearcă activități care îți relaxează corpul: plimbări, muzică, respirație profundă
Dacă este o problemă emoțională, vorbește cu cineva de încredere sau cere ajutor specializat
Întrebări frecvente
1. Cât de grav este dacă nu am poftă de mâncare de câteva zile?
Dacă se întâmplă rar și ai motive clare (stres, boală ușoară), nu este îngrijorător. Dar dacă persistă mai mult de o săptămână sau se repetă des, este bine să investighezi cauza.
2. Poți avea probleme medicale grave fără alte simptome, doar lipsa poftei de mâncare?
Da. Unele boli, mai ales în faze timpurii, pot avea ca unic simptom scăderea apetitului. De aceea, monitorizarea atentă este importantă.
3. Există suplimente sau medicamente pentru stimularea poftei de mâncare?
Da, dar ele trebuie administrate doar la recomandarea medicului, după identificarea cauzei. Nu trata lipsa de apetit doar cu siropuri sau suplimente fără un diagnostic clar.
https://bizzexpert.ro/sanatate/lipsa-apetitului-cauze-ascunse-si-riscuri/
https://jurnaldeblogger.ro/scaderea-poftei-de-mancare-stres-sau-boala/
Toate drepturile rezervate - LivePR - AiPress.ro
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro