România: de la groapa de gunoi la europubela

România pierde resurse valoroase prin faptul că tratează deşeurile ca pe gunoaie, nereuşind valorificarea acestora. Dimpotrivă, acestea sunt aruncate la groapa de gunoi, având efecte negative asupra mediului. Necunoaşterea legislaţiei de către autorităţile locale, lipsa infrastructurii, preocuparea limitată pentru alternativele la depozitare, slaba absorbţie a finanţării europene în domeniu sunt numai câteva motive care explică proasta gestionare a deşeurilor în România, relevă studiul dat astăzi publicităţii de către Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, iniţiatorii Coaliţiei pentru România Curată.

„România nu îşi gestionează eficient deşeurile produse. Când doar 54% din populaţie e deservită de servicii de salubritate şi când numai 1% din deşeurile municipale colectate sunt reciclate, la nivel naţional, restul de 99% supraaglomerând rampele de gunoi, avem motive serioase de îngrijorare. Dacă luăm în calcul şi noua legislaţie europeană în materie de gestiune a deşeurilor, care pune un accent deosebit pe prevenirea şi reutilizarea deşeurilor, atunci putem spune că România se află foarte departe şi de standardele europene, dar şi de rigorile unui mediu înconjurător sănătos şi curat”, declară Dan Bărbulescu, Director Executiv, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

Studiul România: de la groapa de gunoi la europubelă. Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deşeurile în România, realizat în perioada iulie 2010 – iulie 2011, şi-a propus să urmărească atât transpunerea directivelor europene cu privire la gestionarea deşeurilor în legislaţia naţională, cât şi implementarea şi aplicarea acestora într-un număr de zece judeţe (Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Harghita, Iaşi, Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi municipiul Bucureşti).

Potrivit studiului, principalele probleme în domeniul gestionării deşeurilor sunt:
– necunoaşterea de către autorităţi a obligaţiilor legale în domeniu (în ceea ce priveşte colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje, de exemplu, peste 95% din autorităţile locale nu cunosc faptul că există ţinte legal stabilite, deşi au obligaţii legale pentru asigurarea infrastructurii necesare colectării selective);
– derogarea responsabilităţilor (prin încheierea contractelor de concesionare a serviciilor de salubritate, autorităţile locale nu îşi mai asumă obligaţiile privind îndeplinirea ţintelor de colectare şi reciclare a deşeurilor, asumate de Romania la nivel national);
– slaba infrastructură (marea majoritate a depozitelor de deşeuri nu respectă normele europene, numărul depozitelor conforme fiind insuficient, iar problema depozitelor ilegale persistă, mai ales în mediul rural, în ciuda eforturilor de desfiinţare);
– lipsa preocupării pentru prevenire, reutilizare, reciclare sau valorificare în rândul autorităţilor, în ciuda adoptării, la nivel formal, de către România, a principiului ierarhiei deşeurilor (valorificarea prin incinerare este aproape inexistentă, iar pentru deşeuri ca uleiurile uzate sau nămolurile de epurare nu există condiţiile necesare pentru recuperarea, respectiv valorificarea în agricultură, deşi există un cadru normativ aferent);
– lipsa transparenţei la nivelul autorităţilor publice şi al operatorilor privaţi (situaţia este mai gravă în cazul primăriilor, care deşi au obligaţia legală de a furniza informaţiile solicitate, au ignorat cererile sau au făcut trimitere la operatorii de salubritate concesionaţi);
– incapacitatea autorităţilor locale de a absorbi finanţarea UE (după patru ani de la iniţierea Programului Operaţional Sectorial de Mediu, prin care sunt alocate aproximativ 991 de milioane de euro pentru sisteme de gestiune a deşeurilor, şi cu mai puţin de trei ani până la încheierea perioadei de finanţare actuale, a fost contractată doar aproximativ 37% din sumă şi au fost cheltuiţi efectiv puţin peste 2% din bani).
Mai multe informaţii despre cum funcţionează sistemul naţional de gestionare a deşeurilor şi motivele pentru care România performează sub media statelor Uniunii Europene sunt disponibile în raportul final al cercetării (http://www.salvatidelta.ro/StudiuLegislatie_.pdf).

„Avem în faţă prima cercetare sistematică a modului în care directivele UE în domeniul gestionării deşeurilor sunt aplicate în România şi sperăm ca aceasta să reprezinte, pe lângă un semnal de alarmă, un document de lucru pentru autorităţile centrale şi locale care au atribuţii în menţinerea unui mediu sănătos şi curat”, subliniază Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Studiul România: de la groapa de gunoi la europubelă a fost realizat în cadrul proiectului Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deşeurile în România, iniţiat în 2010 de Salvaţi Dunărea, în parteneriat cu Ecopolis, şi sprijinit financiar de Coca-Cola Hellenic.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe Cristina Bucureasa, coordonator proiect Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, E-mail cristina.bucureasa@salvatidelta.ro, Telefon 0729 88 29 04 sau pe Irina Dobriţă, manager comunicare, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, E-mail: irina@ecopolis.org.ro, Telefon: 0726 28 18 94.

DESPRE SALVAŢI DELTA
Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) este o organizaţie non-guvernamentală de protecţia mediului, care s-a impus în cei şapte ani de activitate prin acţiuni susţinute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluţii pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. În ultimii doi ani, SDD a construit o strategie de abordare mai largă a problematicii Deltei Dunării, asociaţia angajându-se astfel în iniţiative ce vizează şi subiecte generale, dar care, în final, au impact direct asupra Dunării şi Deltei Dunării – colectarea selectivă a deşeurilor, managementul apelor, conservarea biodiversităţii, dezvoltare durabilă, economia socială, antreprenoriat social, informarea şi conştientizarea publicului cu privire la protejarea mediului.

DESPRE ECOPOLIS
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în 2009 cu scopul promovării principiilor dezvoltării durabile la nivelul politicilor publice din România. Raportat la problemele de mediu din ţara noastră, Ecopolis îşi propune să intervină cât se poate de concret, dezvoltând şi promovând politici publice răspuns la problemele structurale cu care ne confruntăm. Direcţiile de acţiune asumate, pe termen lung, de Ecopolis sunt: cercetare pe probleme de mediu, educaţie şi participare civică ecologică, respectiv watch dog şi advocacy.

DESPRE COALIŢIA PENTRU ROMÂNIA CURATĂ
Coaliţia pentru România Curată este o iniţiativă a Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta şi a Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, formată pentru a urmări transpunerea directivelor europene cu privire la gestionarea deşeurilor în legislaţia naţională, cât şi aplicarea acestora în zece judeţe. Coaliţia reuneşte 12 organizaţii non-guvernamentale din Bucureşti şi alte nouă judeţe: Braşovul Verde (Braşov), Floare de Colţ (Cluj), Mai Bine (Iaşi), Kogayon (Vâlcea), Mare Nostrum (Constanţa), Eco Pontica (Tulcea), Valea Verde (Maramureş), Amoeba Eco Center (Harghita), Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis (Bucureşti), Partener pentru Tine (Argeş), Viitor Plus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă (Bucureşti), Salvaţi Delta (Bucureşti).