Metode eficiente de protecție fitosanitară a culturii de rapiță împotriva dăunătorilor și bolilor

Știai că Rapița mare (Brassica napus) se numără printre cele mai valoroase culturi oleaginoase mondiale, având un conținut de ulei cuprins între 42 și 48%? Însă, nesiguranța producției, influențată de condițiile climatice și presiunea constantă a dăunătorilor și bolilor impune o strategie riguroasă de protecție fitosanitară.

Bolile majore ale rapiței

Bolile pot provoca pierderi devastatoare dacă nu sunt abordate preventiv, iar printre ele se află  putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul negru (Phoma lingam) și alternarioza (Alternaria brassicae). Alegerea semințelor de rapiță și a hibrizilor are rol în sănătatea și productivitatea culturilor.

De exemplu, hibrizii BASF sunt o opțiune bine adaptată pentru diverse sisteme de cultivare. Aceștia includ varietăți convenționale și Clearfield®, care oferă soluții eficiente pentru diferite condiții de sol și climă si precum de combaterea eficienta a buruienilor. Au toleranță ridicată la boli, ceea ce contribuie la menținerea culturilor în stare optimă.

Bolile provocate de ciupercile patogene sunt favorizate de condițiile de umiditate ridicată și temperaturi moderate, tipice primăverii în multe regiuni agricole. Cele provocate de bacterii sau virusuri, deși mai rare, pot amplifica severitatea infecțiilor fungice existente. Aceste aspecte evidențiază necesitatea aplicării măsurilor de prevenire.

Rolul rotației culturilor în prevenirea bolilor

Rotația culturilor este o strategie fundamentală pentru menținerea sănătății solului și reducerea presiunii agenților patogeni. Este recomandat ca rapița să revină pe aceeași parcelă doar după trei-patru ani, pentru a limita acumularea de inocul patogen în sol. O rotație bine planificată reduce incidența Peronospora brassicae, Phoma lingam, Alternaria brassicae, dar si Sclerotinia sclerotiorum.

Alegerea corectă a culturilor premergătoare este esențială pentru prevenirea bolilor. Este important să se evite culturile precum floarea-soarelui și leguminoasele pentru boabe, care pot favoriza dezvoltarea Sclerotinia sclerotiorum. În schimb, cerealele păioase sunt excelente premergătoare pentru rapiță, mobilizând nutrienți valoroși în sol.

Un alt aspect de luat în considerare este impactul remanent al erbicidelor aplicate culturilor anterioare. Substanțe active din grupa sulfonilureicelor pot afecta grav cultura de rapiță, astfel că este vitală consultarea atentă a prospectelor produselor utilizate și adaptarea lucrărilor solului pentru a reduce riscurile fitotoxicității.

Soluții eficiente de combatere a bolilor

Combaterea bolilor la cultura de rapiță se realizează eficient prin aplicarea fungicidelor moderne, alese în funcție de tipul și severitatea infecției. Fungicidele de contact oferă protecție imediată la suprafața frunzelor și tulpinilor, formând o barieră împotriva agenților patogeni. Fungicidele sistemice sunt absorbite de plante și oferă protecție de lungă durată.

Caramba® Turbo este un exemplu de produs care combină protecția împotriva bolilor cu reglarea creșterii vegetative, oferind o protecție dublă în toamnă și primăvara devreme. Aplicarea acestui produs îmbunătățește rezistența la iernare și reduce incidența principalelor boli, asigurând o dezvoltare viguroasă a culturii.

Pictor® Revy, un alt fungicid sistemic de referință, se aplică în faza de înflorire și controlează eficient bolile ca Sclerotinia sclerotiorum. Prin efectul său, acest produs contribuie la sporirea producției finale și a calității semințelor.

Principalii dăunători ai culturii de rapiță

Printre cei mai importanți dăunători ai culturii de rapiță se numără gândacul lucios (Meligethes aeneus), păduchele cenușiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae), gărgărița mare a tulpinilor de rapiță (Ceuthorrynchus napi) și  viespea rapiței  (Athalia rosae).

Acești dăunători atacă plantele de rapiță în diverse stadii de dezvoltare, provocând atât pagube directe, prin distrugerea organelor de vegetație, cât și indirecte, prin transmiterea de agenți patogeni. De exemplu, atacul asupra silicvelor și inflorescențelor în faza BBCH 50-69 poate conduce la pierderi de producție de până la 30%, dacă nu se intervine rapid.

Impactul economic al dăunătorilor nu se limitează la scăderea producției, ci implică și reducerea calității semințelor, ceea ce afectează prețul de vânzare. Prin urmare, controlul dăunătorilor trebuie să fie un obiectiv important în fiecare program de protecție fitosanitară destinat culturii de rapiță.

Metode eficiente de combatere a dăunătorilor

Combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță se bazează în principal pe utilizarea de insecticide  omologate pentru fiecare dăunător în parte. Acestea pot acționa fie prin contact direct, ucigând rapid insectele la atingere, fie prin mecanisme sistemice, unde substanțele sunt absorbite de plante și afectează dăunătorii care se hrănesc cu seva lor.

Insecticidele sistemice sunt deosebit de eficiente împotriva dăunătorilor ascunși, care nu sunt vizibili la suprafața plantei. De exemplu, aplicarea unui insecticid sistemic la începutul înfloririi poate reduce atacul gândacului lucios cu până la 85%. O protecție fitosanitară riguroasă împotriva dăunătorilor și bolilor este recomandată pentru maximizarea producției de rapiță. În condiții optime de management fitosanitar, fermierii pot obține o creștere a producției in medie cu până la 40%, comparativ cu netratat,  asigurând astfel sustenabilitatea și competitivitatea culturii de rapiță.