Colegiul Nautic Român raspunde atacurilor dure lansate de Academia Navala

Începând cu luna martie 2015, Asociația Colegiul Nautic Român este ținta unor atacuri dure lansate de către
rectorul Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân” din Constanța. Miza o reprezintă programele de formare
profesională a ofițerilor de marină comercială de nivel vocațional, de 3 ani, doi ani teorie plus un an practică pe
mare, pe care Colegiul le organizează începând cu anul 2010. S-au lansat adrese către ministerele implicate, s-au
publicat într-un ziar constănțean 5 articole denigratoare și denunțătoare iar totul a culminat cu o emisiune
televizată, cu acoperire nationala, la o oră de maximă audiență, în cadrul căreia s-au reluat aceleași argumente. În
principal, s-au lansat acuze privitoare la legalitatea programelor vocaționale de formare a ofițerilor de marină
din România, pe care Colegiul le-a demarat în 2010.
”Colegiul Nautic Roman a implementat în România, pentru prima oară, programe vocaționale, de 3 ani,
pentru formarea ofițerilor de marină comercială, din care un an este practică obligatorie pe nave
comerciale. De la început aș vrea să afirm că demersurile pe care le-am inițiat în 2010 pentru reașezarea
firească a ocupațiilor în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) sunt perfect legale și s-au făcut cu
avizul organelor competente, precum și cu sprijinul singurului organ sindical reprezentativ al
navigatorilor, care este Sindicatul Liber al Navigatorilor. Argumentele folosite de cei care ne atacă sunt
complet false. Nivelul minim de formare al navigatorilor este reglementat de Directiva europeană 106
din anul 2008. Aceasta stabilește clar că pentru formarea teoretică a unui ofițer este necesară
parcurgerea unui curs de 2000 de ore, adică de circa 2 ani, structurat pe competențele stabilite în
convenția STCW, pentru care există chiar ”cursuri model” publicate încă din 2009 de către Organizația
Maritimă Internațională. Cu alte cuvinte, odată cu intrarea în mileniul al III-lea, domeniul formării
ofițerilor de marină comercială s-a reglementat atât de bine pe plan internațional și european, încât este
practic imposibil să se mai strecoare vreo eroare. Nicăieri în Directiva 106 nu se menționează obligația
vreunei diplome universitare cu profil ingineresc pentru a obține brevetul de ofițer. Nicăieri în lume nu
se mai face vreo confuzie între competențele de inginer și cele de ofițer, acestea sunt meserii complet
diferite. Așa este și în aviație, pilotul face 2 ani de școală bazată pe scenarii de simulator iar inginerul, cel
care proiectează aripa de avion, face 6 ani de studii inginerești, adică licență și masterat”, precizează
Stelian Cojocaru, președintele Colegiului Nautic Roman.
De altfel, programele de formare profesională a ofițerilor de marină comercială de nivel vocațional functionează
cu succes în toată Europa. ”În toate țările maritime ale Europei se pregătesc ofițeri pe ambele filiere, cea
vocațională și cea universitară. Exemplul relevant este Marea Britanie, unde există o singură academie
navală, Warsash, plus alte 21 de colegii maritime, majoritatea private. În Olanda și Belgia, ofițerii de
marină se pregătesc doar la nivel vocațional (Antwerp Maritime Academy este chiar ”Universitate
vocațională”). De altfel, înainte de a demara acest proiect am vizitat două colegii engleze (Glasgow, cel
mai mare din Europa și South Tyneside), apoi cele din Rotterdam și din Genoa și m-am asigurat că acest
model de formare este nu doar legal și legitim, ci și validat de piața muncii europene, căreia de fapt ne
adresăm, ” mai susține președintele Colegiului Nautic Roman.
Acuzele sunt si mai grave, mai ales in contextul vin din partea celei mai vechi instituții de marină din România.
“ Din anul 2012, Universitatea Maritimă din Constanța pregătește și ingineri în 4 ani + 1 an practică, dar
și ofițeri în 2 ani + 1 an practică, printr-o fundație, universitatea fiind unul dintre membrii fondatori.
Practic, Universitatea Maritimă din Constanța a validat ambele sisteme, de care este, în mod clar, nevoie!
Astfel, tinerii de 18 ani vor vrea sistemul universitar, care le dă și diplomă de inginer și brevet de ofițer,
în timp ce aceia care au absolvit deja o facultate și vor să plece pe mare se vor orienta către un program
vocațional, care le dă doar brevetul de ofițer. În fapt, cu toate aceste acuze nefondate se speră revenirea
la un monopol pe piața educației de marină”, mai spune Stelian Cojocaru.
Atacurile la adresa Colegiului Nautic Roman sunt din ce in ce mai agresive si mai dese. De altfel, in cadrul unei
emisiuni televizate, atat conducerea Colegiului cat si programele derulate de catre aceasta institutie au
reprezentat tinta unor afirmatii jignitoare, dar si lipsite de orice legatura cu realitatea. „ Implicarea fostului
presedinte in aceste atacuri nu face decat sa ne demonstreze ca Asociația Colegiul Nautic Român a
inceput sa deranjeze din ce in ce mai mult pe piata constănțeană de formare profesională. Nu găsesc
nicio justificare pentru limbajul neadecvat, vulgar chiar, la adresa noastră. Universitățile constănțene fac
practica marinărească pe lacul Siutghiol, noi o facem pe lacul Mogoșoaia. Dl. Băsescu știe foarte bine
acest lucru, pe care îl confundă voit cu practica obligatorie de un an, care se efectuează la bordul navelor
comerciale. De asemenea, dl. Băsescu știe că brevetele le dă Autoritatea Navală Română, nu instituțiile de
formare profesională, însă deturnează iarăși sensul, cerând arestări și anchete doar pentru a crește
interesul public. Atacul prin dezinformare îndreptat împotriva Colegiului Nautic Român, la care este
supusă întreaga opinie publică interesată, mă include, fiind intens acuzat că am încercat să vând
pavilionul țării. Trecând peste faptul că văzduhul patriei, ca și pavilionul său, nu pot fi vândute, subliniez
că nu am avut niciodată o calitate oficială și nu am semnat vreodată vreun act care să pună pavilionul
țării în pericol; cu toate acestea, în calitate de formator profesional în domeniul maritim, am înțeles și
înțeleg să promovez interesul colegiului pe care îl conduc, care vizează găsirea de soluții legale pentru
efectuarea practicii îmbarcate de către viitorii ofițeri, precum și intrarea lor pe piața muncii maritime”,
adaugă Stelian Cojocaru.