Ce traditii conteaza la inmormantare

traditii inmormantare

Exista convingerea personala ca trecerea la etapa ultima din viata umana pamanteasca sa indeplineasca anumite cerinte stricte. Este ca si cand acum ai ultima sansa de a face in amintirea celui pe care l-ai pierdut un efort de a urma anumite traditii. Fie ca ne identificam cultural sau religios cu unele practici, cert este ca in ziua inmormantarii se va tine cont de o serie de traditii, superstitii.

Traditii cu referire la deces

Unele cu radacini foarte vechi in cultura, altele ce tin de pareri personale sau de convingeri castigate de-a lungul timpului, sub influenta diversilor factori, traditiile la inmormantare pot sau nu sa existe. Cu alte cuvinte, prea putin conteaza acest lucru in demersul birocratic sau religios.

Societatea admite ca sunt persoane ce urmeaza cu strictete ritualul de inmormantare, dar sunt si cei care opteaza pentru incinerare. Este o libera alegere, dar care aduce in discutie nevoia de a urma anumiti pasi in planificare, de obtinere a actelor aferente metodei alese – de inhumare sau incinerare, avizele fiind usor diferite de la caz la caz. De acest lucru se pot ocupa cei cu care veti colabora pentru serviciile funerare dorite, precum sunt specialistii in pompe funebre de la https://www.servicii-funerare-nonstop.ro.

Traditii cunoscute

Bocitul – se considera ca a boci pe defunct este regretul exprimat fata de plecarea acestuia. In trecut se obisnuia ca bocitul sa fie in versuri, un act liric care amplifica drama momentului.

Privegherea – cele 3 zile pana la inmormantare au rol simbolic, considerandu-se ca in a treia zi sufletul se inalta la cer. Cu toate acestea, procedurile de organizare pot amana inmormantarea, fapt ce va presupune un priveghi prelungit.

Spargerea unui vas dupa scoaterea sicriului din casa – pentru ca spiritul celui care pleaca sa nu ramana ratacit prin casa unde a trait, se considera ca spargerea unui vas este gest de neuitat imediat dupa ce sicriul este scos din casa. Evident, se mai practica in zone rurale, pentru ca marea majoritate opteaza pentru case funerare si nu plecarea de acasa.

Drumul spre cimitir include zona casei defunctului – drumul cel fara de intoarcere aminteste de viata traita pe pamant si ca ramas bun de la locurile unde defunctul a trait, itinerariul include si a trece prin fata casei. De asemenea, se considera ca drumul cu pricina sa aiba doar un sens, chiar daca va ocoli zone.

Oglinda acoperita – in perioada de priveghere si pana la inmormantare se considera ca in casa defunctului oglinzile sa fie acoperite, privitul la televizor este interzis, ba mai mult, acesta este acoperit si el, simbolic. Aceasta practica face ca sufletul celui care inca rataceste pe pamant sa nu ramana ancorat in casa in care a locuit.

Multe alte traditii se adauga acestei liste. Spre exemplu in unele regiuni din tara se obisnuieste a presara flori pe drumul spre cimitir, defunctul nu este plans, ci la priveghere se practica tot felul de jocuri de societate. Despre ce ar trebui sa poarte defunctul, despre banii pusi in sicriu, despre simboluri diverse in fiecare regiune a tarii lista se completeaza cu altele si altele. Familia va decide ce anume ar trebui sa nu sa se respecte, tinand cont de stilul de viata a defunctului si de ceea ce acesta credea sau nu, fiind crestin, ateu etc.