Ciorbele amprenta bucatariei romanesti

Nu sunt multe popoare in lume care sa aiba o varietate asa mare de ciorbe cum se intampla la noi. Uneori simple, mostenite asa de la taranii care munceau pamantul si se bazau pe o zeama cu laptuci sau alte legume, alteori mai „drese” sau mai sofisticate, ciorbele sunt o amprenta culinara a romanilor.

Ciorbele si regiunile tarii
Desi o tara destul de unitara, Romania are o diversitate culinara destul de pronuntata de la o regiune la alta, iar ciorbele nu sunt excluse din aceasta ecuatie a gusturilor. De exemplu, in Moldova, sunt preferate ciorbele acrite cu bors. Un bors original se obtine din husti (tarate fermentate), tarate de grau, o lingurita malai, o ramura de visin si una de leustean. Se acopera cu apa calda si se amesteca destul de des pe parcursul a 24 de ore. Hustile se prepara folosind tarate de grau amestecate cu paine si umezite, care se lasa acoperite afara, timp de doua zile, sa fermenteze. Acum, insa, gospodinele au la dispozitie o varianta mult mai rapida de a acri ciorbele, Vegeta care vine in intampinarea lor cu 4 variante de bors – original, cu verdeturi, cu legume si cu smantana – mult mai simplu de utilizat atunci cand timpul o impune. Potrivit oricarui tip de ciorba, Vegeta Bors Original este ingredientul secret care va face ca o masa sa semene a festin moldovenesc, indiferent de coltul tarii in care te afli. Tot Moldovei ii este specifica ciorba de potroace, preparata cu ficatei, pipote, aripi, capete si gheare de la gaini.

Ardealul este regiunea ciorbelor cu rantas si taramul smantanei. Desi carnea de porc este ca un fel de regula de aur pe mesele ardelenilor, supa sau zeama acrita cu lapte acru este adeseori o ciorba cu chimen, macris, salata, cartofi, fasole boabe sau pastai. Uneori, la acestea se adauga costita afumata. Tot la capitolul fierturilor, ardelenii sunt renumiti pentru ciorba de vacuta cu taitei (laste), cu carnati sau cu carne de porc si tarhon. Asadar, Ardealul exceleaza in ciorbele putin mai elaborate si potrivite celor cu o digestie sanatoasa, deoarece sunt mai grase.

In Oltenia se mananca acru cand e vorba de ciorbe. La loc de cinste se afla ciorbele de pasare, iar ca metoda de acrire se prefera zeama de varza. De asemenea, oltenilor le place sa manance si foarte condimentat, asa ca nu ar trebui sa fii surprins daca ardeiul usturat sau ciusca va insoti orice ciorba de pe masa.

Ciorbele, intalnirea culturilor
Muntenia, un loc aflat la intretaierea tuturor regiunilor, dar pastrand si influentele fostului regat, are o bucatarie mai fina si mai dulceaga, mai potolita si mai simpla. Locuind intr-o zona in care s-au intalnit bucataria turceasca cu cea frantuzeasca, regatenii au pe masa lor ciorbe de stevie, sau stir, de urzici sau salata acrite cu agurida, visine sau prune, dar si loboda sau dovlecei cu lapte batut, servite reci. Muntenilor le place ciorba de perisoare si cea de os (de porc), de cartofi sau de fasole si tot aici se prepara o varianta foarte interesanta de ciorba cu dovlecei umpluti cu carne. Ei aleg sa acreasca ciorbele, atat cu bors, zeama de varza sau otet, cat si cu fructe acrisoare, primind cu draga inima influente din toate celelalte regiuni gastronomice ale tarii.

Bucataria dobrogeana este un amestec de oriental cu local, de o simplitate care duce cu gandul la bucatariile turcesti si grecesti. Resursele din aceasta zona sunt pestele si carnea de oaie, asa ca vei regasi in gastronomia locala ciorba de burta, ciorba pescareasca cremoasa, preparata din mai multe specii de peste, care se servesc separat cu mujdei de usturoi sau ciorba pescareasca lipoveana (uha).

Indiferent unde te-ai afla, o ciorba va fi un fel de mancare care te va revigora mereu, o alternativa sanatoasa de mancare care va face mult bine digestiei, dar si un leac impotriva racelilor.