Poate una dintre cele mai bune campanii de social media din 2011 a fost cea demarata de binecunoscuta organizatie Greenpeace impotriva producatorului de jucarii Mattel.  Campania numita sugestiv „Barbie it’s over!” a vizat politicile neglijente adoptate de Mattel in defrisarile din Indonezia, paduri din care compania isi extragea materia prima pentru ambalajele colorate ale produselor sale. Conform celor de la Greenpeace, exploatarea neglijenta duce la distrugerea ecositemului unor specii pe cale de disparitie, cum ar fi tigrii, urangutanii sau elefantii care traiesc in zona.

Organizatia non-guvernamentala a creat un site in care descrie prin materiale foto, video si text pericolul pe care il reprezinta politica de exploatare a padurilor asupra speciilor din zona si cere insistent oamenilor sa ia atitudine, punand la dispozitie o serie de link-uri prin care cei care doresc sa se implice pot scrie direct managerilor de top ai Mattel pentru a le cere socoteala pentru dezastrul ecologic de care sunt responsabili de dragul imaginii.

Materialul video de mai jos explica foarte grafic consecintele exploatarii iresponsabile a padurilor din Indonezia de catre producatorii de jucarii. Aici, pe langa cei de la Mattel sunt vizate si alte brand-uri  apreciate de copii, cum ar fi Disney sau Lego. Pentru a completa imaginea asupra distrugerii mediului, Greenpeace a publicat si o serie de poze explicite care ilustreaza perfect ceea ce se intampla.

Piesa de rezistenta a campaniei, cea care a asigurat elementul viral, este un material video al carui protagonist este Ken, partenerul lui Barbie care, afla cu stupoare despre distrugerile provocate de Barbie pentru a-si mentine imaginea. Atitudinea impotriva mediului adoptata de Barbie il face pe Ken sa se desparta de ea si sa nu mai doreasca vreo legatura cu cea care i-a fost partenera nedespartita de-a lungul atator ani. Materialul este prezentat sub forma de interviu cu jumatatea masculina a celebrei papusi, fiind intitulat „Ken se desparte de Barbie”. Inca din prima zi, video-ul a devenit viral atragand peste 180.000 de vizualizari pentru versiunea in limba engleza. Succesul inregistrat a determinat adaptarea materialului pentru inca 18 limbi, ceea ce i-a asigurat un impact si mai consistent.  Astfel Ken a ajuns sa fie imaginea campaniei anti-Barbie, responsabilii de comunicare ai Greenpeace dovedindu-si inca o data iscusinta si abilitatea de a transmite mesajele exact catre receptorii care trebuiau sa le auda.

Valurile create de Greenpeace i-au fortat pe reprezentantii Mattel sa iasa la rampa pentru a rapsunde acuzatiilor aduse. De asemenea, compania a emis un comunicat oficial prin care isi revizuieste politicile de exploatare a lemnului si promite o serie de masuri menite sa contribuie la protectia mediului.

Greenpeace se dovedeste a fi o organizatie foarte vigilenta si agresiva atunci cand vine vorba de exploatarea irationala a resurselor de catre corporatii si reuseste de fiecare data sa obtina schimbarile de politici pe care le vizeaza. Organizatia loveste intotdeauna brand-ul in locul in care il doare cel mai tare, in imaginea sa publica. Abordarea s-a dovedit intotdeauna eficienta. Sa nu uitam de campania impotriva Nestle care s-a desfasurat dupa acelasi tipar.

Putini sunt cei care nu au auzit de producatorul de camere foto Olympus, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata globala de profil. Compania parea a fi pe drumul cel bun, oferea produse de calitate, era profitabila, angajatii si clientii erau multumiti, pana cand un proaspat director a scotocit prin dulapul in care erau inchise fantomele trecutului companiei. Michael Woodford numit CEO al companiei a fost demis din functie in 17 octombrie 2011 dupa doar saptamani de la numire. Justificarea oficiala a fost ca stilul de management al lui Woodford nu corespundea politicilor Olympus, dar nu de aceeasi parere ere si cel in cauza, Woodford sustinand ca a fost concediat deoarece a descoperit o gaura in contabilitate de 1,7 miliarde de dolari, gaura ascunsa timp de doua decenii. Mai mult, a lansat suspiciuni cu privire la destinatia banilor lipsa, spunand ca acestia ar fi fost folositi pentru finantarea unor organizatii mafiote.

O astfel de situatie zguduie serios orice companie, oricat de puternica si stabila ar fi. Drept consecinta, valoarea actiunilor Olympus la Bursa din Tokyo a scazut, aproape instantaneu, cu 50%, pierzand de asemenea o cota importanta de credibilitate.

La initiativa lui Woodford, autoritatile japoneze si cele britanice au demarat o investigatie in legatura cu imprejurarile in care s-a desfasurat achizitia producatorului de echipamente medicale Gyrus. Imediat dupa demararea anchetei a intrat si FBI-ul pe fir. Au iesit la iveala niste sume imense platite pentru consultanta si audit care depaseau cu mult procentajele comisioanelor percepute in astfel de tranzactii. Pe masura ce ancheta avansa, au fost descoperite o serie de alte sume platite de companie in conditii suspecte. Odata cu aceste descoperiri au mai fost demisi reprezentati ai managementului de top al Olympus, compania incercand din rasputeri sa-si recastige credibilitatea in fata investitorilor si clientilor si sa iasa din aceasta criza atat de imagine cat si financiara.

In paralel cu ancheta organelor de control, un grup de sase auditori externi au realizat un raport prin care incearca si reusesc sa clarifice problema dezgropata de Woodford. Acestia explica foarte clar cauzele care au determinat pierderile inregistrate de companie in ultimii 20 de ani. Printre motivele principale ale crizei aparute la Olympus, auditorii au mentionat managementul defectuos al personalului, investitii riscante, dar si incompetenta demonstrata de auditorii externi care au fost implicati in procesele companiei.

Comisia externa a apreciat in raport curajul lui Woodford si implicarea activa a acestuia in rezolvarea problemelor si sugereaza actualilor factori de decizie sa-i traga la raspundere pe toti cei implicati, atat din interior cat si din exterior. Daca se vor descoperi probe impotriva auditorilor externi care au colaborat cu Olympus, firme mari de consultanta ca KPMG AZSA si Ernst & Young ShinNihon se afla la un pas de o criza grava careia vor trebui sa-i faca fata.

Chiar daca situatia Olympus este foarte grava, exista si castigatori ai acestei crize. Cel mai important este insusi fostul CEO Michael Woodford care a castigat un capital de imagine foarte valoros. El este dorit inapoi in functie de catre investitori si principalii actionari, dar aceasta varianta nu a fost pusa inca in discutie intr-o sedinta oficiala.

In urma anchetei comisiei independente nu s-a descoperit colaborarea Olympus cu organizatii mafiote, ceea ce este un lucru bun, care mai diminueaza din puterea scandalului, dar nu si din pierderile financiare, compania pierzand 70% din valoare dupa plecarea lui Woodford.

Pentru a supravietui acestei crize si pentru a evita dezastrul responsabilii Olympus vor trebui sa faca un exercitiu intens de relatii publice si sa se concentreze pe o comunicare clara si consistenta. Asigurarea transparentei este acum vitala pentru recastigarea credibilitatii.