Archive for November, 2011

Seful si comunicarea interna

Thursday, November 24th, 2011

burnsDa, ati ghicit, astazi vom vorbi despre comunicarea interna, in special despre cum personalitatea sefului influenteaza imaginea companiei, relatiile dintre angajati si modul lor de actiune. Daca luam cateva exemple, cum ar fi Mark Zuckerberg fondatorul Facebook, Bill Gates, fondatorul Microsoft, Richard Branson de la Virgin sau regretatul Steve Jobs, fondatorul Apple, studiem principalele trasaturi de caracter ale liderilor acestor companii, putem observa ca acestea se regasesc in modul de actiune al companiilor respective pe piata. Intr-o oarecare masura, fiecare organizatie reprezinta o extensie naturala a personalitatii liderului ei.

Ca orice om, liderul are calitati si defecte care ii influenteaza actiunile personale si cele ale organizatiei, atat intern cat si extern. Aici intervin specialistii in comunicare, a caror sarcina este de a folosi calitatile sefului spre binele companiei, in special in vremuri grele, cand liderul trebuie sa inspire angajatilor siguranta si incredere. Blogul Action Global Communication ne prezinta cateva modele de lideri si sfaturi despre cum ar putea fi folosite calitatile acestora in comunicarea interna. Asdar sa incepem!

Barack Obama

Presedintele american este, fara urma de dubiu, liderul vedeta caruia ii place sa fie in lumina reflectoarelor. Cu talent incontestabil de orator, Obama reuseste sa contureze maselor o viziune de ansamblu asupra problemelor si reuseste cu usurinta sa adune adepti fideli pentru o idee.

Daca Obama ar fi CEO-ul unei companii, cele mai bune metode de a mentine un flux comunicational continuu cu angajatii sai ar fi suporturile online prin care sa distribuie constant actualizari despre diversele probleme din cadrul companiei. Comunicarile scurte nu se potrivesc stilului presedintelui american, dar ar eficientiza comunicarea in interiorul organizatiei.

Angela Merkel

Cancelarul Germaniei este liderul care doreste sa fie prieten cu subalternii, incercand sa creeze o legatura emotionala cu acestia. Pune accent pe colaborare.

Acest stil colaborativ este foarte apreciat de angajati, care vad in lider un partener, nu un stapan de la care primesc ordine. De asemenea, managerul care adopta acest stil si „coboara in atelierul de productie” si „pune osul” la treaba castiga automat increderea subalternilor. Acest tip de lider prefera sedintele cu angajatii companiei in care fiecare are posibilitatea sa se exprime.

Margaret Thatcher

„Doamna de Fier” – conduce prin exemplul personal si ia intotdeauna „taurul de coarne”.  Se asteapta ca oamenii sa o urmeze fara a cere prea multe explicatii.

Un manager care adopta stilul de conducere al „Doamnei de Fier” va trebui sfatuit sa plece capul si la vorbele „plebei”. Pana la urma, intr-o companie, fiecare angajat este parte a unui mecanism, care pentru a functiona are nevoie de toate piesele. Chair daca exemplul personal este unul foarte bun si demn de urmat, liderul ar trebui sa reactioneze si la envoile echipei pentru a crea un mediu de lucru productiv. Putin sunt cei care vor urma orbeste un lider. Munca fiecarui membru al echipei trebuie apreciata. Elaborarea unui sistem de recompense nu ar fi o idee rea.

Montgomery Burns

Un nume foarte cunoascut, in special fanilor serialului animat „The Simpsons” ca seful neinduplecat al lui Homer. Burns isi conduce fabrica pe sistemul ordinelor care trebuie executate fara comentarii. Nu accepta alternative, altele decat cele propuse de el.

Pentru o comunicare interna eficienta, un lider stil Montgomery Burns ar trebui sa explice intotdeauna „ordinele” pentru ca angajatii sa inteleaga de ce trebuie sa intreprinda actiunile cerute. Un lider autritar genereaza neincredere si poate provoca pana si ura angajatilor, de aceea ar trebui sa faca niste concesii si sa deschida niste canale de comunicare cu acestia.  Nu trebuie sa-si calce peorgoliu si sa coboare in „sala motoarelor”, dar ar fi recomandat sa simta pulsul angajatilor.

Indiferent de stilul de conducere, trebuie tinut cont ca mecanismele unei companii sunt interdependente si functioneaza bine doar ca un ansamblu. Odata ce mecanismul functioneaza, managerul are rolul de a-l mai „unge” din cand in cand, iar comunicarea interna este o unealta foarte buna pentru acest lucru.

E de ajuns simpla prezenta?

Tuesday, November 8th, 2011

sihlouette

De multe ori avem impresia ca simpla prezenta intr-un loc stabilit, intr-un timp definit  este absolut suficienta pentru a ne atinge scopul. Totul incepe inca din copilarie cand tot ceea ce trebuie sa facem esta sa fim prezenti si cuminti, continua cu scoala, unde daca suntem prezenti, am trecut deja de un mare hop. Lista poate continua cu diversele situatii din viata cand avem impresia ca simpla prezenta reprezinta unealta principala pentru atingerea scopului.

Totusi, sa nu subestimama prezenta. Este importanta, este, un inceput, dar nu este suficienta fie ca vorbim de un copil in locul de joaca sau de o companie care si-a construit profiluri, pe retele sociale. Chiar daca “este online, deci exista”, nu inseamna ca va fi si remarcata, iar ca publicul tinta ii va receptiona mesajele.

Sa facem un exercitiu de imaginatie si sa pornim intr-un studiu ipotetic de caz. Sa zicem ca reprezentati o firma care tocmai se pregateste pentru a-si lansa pe piata un nou produs sau serviciu, foarte bun, care inca de la prima vedere prezinta o serie de avantaje competitive fata de oferta similara a concurentei. Cum sunteti intotdeauna in pas cu moda, tendintele retelelor sociale nu au trecut neobservate pe langa compania pe care o reprezentati. Avem pagina pe Facebook, cont pe Twitter, blog, etc., din an in Paste, cand va mai strabate cate un gand, postati cate ceva online, acel ceva nu produce mare valva, dar macar ati mai respectat inca o regula si ramaneti inscrisi in tendinte.

Bun, lansarea noului produs sau serviciu se apropie cu pasi repezi si va trebui sa o anuntati “cu surle si trambite”. Retele sociale, blogul, par sa fie niste medii foarte bune, le aveti la indemana, doar trebuie sa postati acolo continutul frumos la editarea caruia lucrati pe branci si mesajul se va duce, ca prin minune exact la publicul tinta, doar aveti cativa fani pe Facebook si alti cativa pe Twitter, mai mult si blogul va este citit de altii cativa.

Teoretic, situatia este cum nu se putea mai buna. In curand continutul va fi pus la punct, va straluci de nou ce va fi, dar v-ati intrebat daca celor carora il veti transmite fac intr-adevar parte din grupul de clienti potentiali pe care-l vizati? Sunt cei care va urmaresc intr-adevar interesati de ceea ce aveti sa le comunicati, sau au nimerit in mediile dumneavoastra din pura intamplare? Daca nu-i cunoasteti, continutul si mesajul dumneavoastra se va pierde in “negura internetului”, nimeni nu-l va auzi vreodata, iar marea lansare va trece neobservata.

Ce facem? E clar, trebuie sa prevenim esecul unui mesaj aruncat in neant. In primul rand trebuie sa privim in ansamblu compania pe care o reprezentam si sa vedem daca elementele sale definitorii sunt transmise corect, in asa fel incat publicul sa aiba o imagine clara asupra domeniului de activitate si profilului companiei. Incercati sa priviti din perspectiva cosumatorului care se afla la primul contact. Intelege el oare unde a nimerit si despre ce este vorba?

Odata lamurit acest aspect, trecem mai departe sa vedem daca avem un plan de vanzare si distributie a produsului sau serviciului. In primul rand, ce avem “in galantare” – produse sau servicii? cui ne adresam – persoane fizice sau juridice, gospodine sau femei de cariera necasatorite? Vindem pe site sau “in piata”? Cum vom atrage clientii?

Pana aici ne-am facut foarte bine temele. Avem totul pus la punct. Pare imposibil, dar sa nu uitam ca vorbim despre o situatie ipotetica. Urmeaza sa ne definim piata tinta. Bineinteles am dezvoltat produsul sau serviciul avand in minte profilul clientului ideal, acum tot ceea ce trebuie sa ne dam seama este unde il gasim, cum il abordam astfel incat sa-l directionam catre punctul de vanzare, fie acest punct site sau magazin fizic. Aici intervin retele sociale care ne vor ajuta sa generam cerere si sa adaugam valoare ofertei prin facilitatile pe care ni le pun la dispozitie, facilitati deja binecunoscute.

Odata ce am realizat aceasta “introspectie” a companiei, odata ce am definit cine suntem si ce dorim, putem sa devenim actori activi, nu doar simple “prezente” in mediul online. Ne cunoastem mai bine atat propria companie, cat si publicul tinta, ceea ce ne va ajuta sa construim strategii mulate pe nevoile si asteptarile specifice ale clientilor potentiali, dar si existenti.

Powered by WordPress